Familia este contextul in care individul evolueaza. Familia poate fi un izvor nesecat de bucurie, armonie, implinire, dar si de suferinta. Adesea consecintele unui mediu familial nesanatos pot fi reflectate in starea de sanatate psihica si somatica a membrilor. Psihoterapia de familie se adreseaza intregului sistem familial, fiind necesara prezenta tuturor membrilor implicati. Succesul terapiei este favorizat de cooperarea celor implicati, de dorinta de schimbare, de asumarea responsabilitatii membrilor de a lucra in cadrul sedintelor de terapie cat si in afara lor. Scopul psihoterapiei de familie este de dezamorsare a situatiei de criza, de reechilibrare si optimizare a rolurilor din cadrul unei familii, de imbunatire a interactiunilor dintre membrii sai, de generare a intelegerii dinamicii familiale, de rezolvare a problemelor concrete cu care acestia se confrunta. Psihoterapia faciliteaza echilibrul familiei aflate in impas prin identificarea si inlocuirea convingerilor disfunctionale despre viata de familie, prin modificari in sfera comportamentala, dezvoltarea deprinderilor de comunicare si a strategiilor de rezolvare de probleme.   Acest tip de psihoterapie se adreseaza familiilor care se confrunta cu: • Situatii conflictuale si tensiuni intre membrii familiei; • Dificultati de comunicare si de interactiune intre membrii familiei; • Violenta familiala; • Culpabilizare si blamare; • Lupta pentru putere, dominare/supunere; • Procesul de divort ce creeaza un dezechilibru tuturor membrilor implicati; • Decesul unui membru al familiei; • Dificultatea de a lua anumite decizii ce afecteaza intregul sistem familial; • Slaba coeziune a familiei; • Tensiuni in cadrul familiilor mixte; • Probleme de autoritate si disciplina; • Probleme de status si organizare familiala.